Din timpuri strávechi muntii Carpati si Alpii unesc Europa din est pâná în vest ca o coloaná vertebralá. De aceea putem întelege, cá azi popoarele Europei se stráduiesc, sá se unifice si din punct de vedere politic, unificare pe care au încercat multi s-o facá începând cu romanii în antichitate.

Europa este patria multor popoare, care vorbesc diferite limbi romanice, germanice, slave si de alte origini. Limba germaná, pe care azi o vorbesc aprox. 100 de milioane de cetáteni în Europa ca limbá materná, reprezintá mai ales de pe pozitia geograficá asa-zis un pod de legáturá între Europa de est si vest. Pe deasupra în Europa centralá, la adunarea în fata castelului din Stuttgart în 1950, dupá dezastrul la sfârsitul celui de-al doilea rázboi mondial, a fost semnatá Charta emigrantilor europeni. Acest document avea ca scop primordial formarea în viitorul apropiat a unei Europe unite în pace, ceea ce reprezintá de fapt punctul de plecare al constituirii Uniunii Europene de azi (UE).

Dunárea uneste de asemenea din timpuri strávechi în drumul ei de mai multe sute de kilometri diferite popoare europene, de la izvoarele ei din muntii Pádurea Neagrá în vest, pâná la revársarea ei în Marea Neagrá în Europa de est. Toate acestea reprezintá în acelasi timp sansá si impuls pentru un tot mai bun respect al diferitelor culturi si religii, precum si o cât mai buná întelegere între popoarele cu asa multe limbi materne într-o Europá comuná.